Diferenta consta si in cantitatea de energie luminoasa emisa la o anumita putere. Nu se calculeaza cu raport lumeni/wati. Cum stii chiar si la tuburi de aceeasi putere dar culori ale radiatiei, straturi de fosfor, producator lumenii sunt diferiti.

Diferente sunt intre tuburile de tip T8 , T5 , T4, T12, etc. In principiu se iau ca valoari de referinta watii.

FilBil wrote: Practic da dar neoanele deobicei sunt mult mai mari decat becurile economice.

Ai explicat-o de ai ametit-o.

Ca principiu de functionare sunt unul si acelasi lucru. Datorita cererii diferite locului/aparatului utilizat, difera in forma si dimensiune.

Nota aparte. Vrei sa iti arata neon ( clasicul tub ) mai mic de 20 si ceva de ori decat un bec economic/lampa compacta? Nu ma dau atotstiutor dar cand mai faceti niste afirmatii macar trecetile putin prin filtrul gandirii. Citeste mai multa lume pe aici si cine stie ce ineptii mai auzim maine de la tanara speranta.


Craciun Fericit.

Din pacate da. Randamentul acestora este mai scazut iar parte din energia consumata se mai si transforma in caldura.

Autocolantul lasa-l asa, o sa iasa bulele singure. Crede-ma ca stiu ce zic, mai ales ca o sa tii si temperatura ridicata in bazin. Nu cred ca deranjeaza cu ceva daca sta asa o perioada.

Cat despre adeziv nu stiu ce sa zic, ca nu aracet sau superglue "sa se usuce". Eventual imbatraneste si isi pierde din caracteristici.

Tare rau de tot faza cu neoanele. Cat ma mai pricep si eu la electrice si cat am mai testat numai din pura curiozitate diferite scheme, mai mult pentru scop autodidact, nu am intalnit asa ceva. Pe tine te urmareste ghinionul si nereusita. Sper ca stii nitel de gluma.

Sunt scheme de legare a tuburilor intr-o instalatie destul de multe pe internet. Daca nu te stii cu din astea mai bine lasi pe altcineva sa iti faca legaturile. Posibil si la ce ai tu acolo sa nu fie compatibile componentele.

Culoarea verde a icrelor este aleatorie, nu mai va tot tamponati atata de treaba asta.

Intradevar poate au fost hibridizati candva mai demult si ce mai avem noi acum in romania sa fie mostenitori ai acelor creveti care mai pastreaza din anumite gene si acestea sa apara cand si cand.

La creveti daca ouale/icrele nu au fost fertilizate nu sunt prinse de abdomen, nu ajung sa fie prinse de abdomen. Stie si saraca crevetica ce trebuie sa faca. Acelea care le vedeti dumneavoastra prinse de crevetica sunt oua cu sanse de eclozare de la 95 la 100%.

Daca va preocupa asa de mult cautati individual informatii despre acesti creveti pe net.

Tu l-ai primit asa ca si-a luat si amicul tau unul si asa e cool sa fie in acvariu? Eu zic sa il dai inapoi barem la el o sa stea pereche si le trecea vremea mai usor chiar daca sunt inghesuiti cu alti pesti in acvariul de 50 litri.

Labeo nu sunt pesti care traiesc solitari.

L-am gasit. Pretul a fost de 58 lei. Uite si o poza cu el.



Dimensiuni corp generator : diametru 38 mm, inaltime cu toate acareturile pe el - cea utila - minim 40 mm.

Lungime cablu generator-transformator : 1,5 m. Are si un dop de cauciuc pe fir pentru o posibila etansare si o mufa simpla de separare de transformator.

Consum apa, maxim 0,2 litri pe ora. Utilizare medie a membranei - 5000 ore, depinde de duritatea apei folosite.

Acel filtru nu te ajuta mai cu nimic la volumul acvariului. Are teoretic 250 litri pe ora iar ca volum pentru medii filtrante il face excelent pentru un bazin de maxim 30 litri si 3-4 guppy sau pesti asemanatori ca talie.

Dupa am vazut ca adisparut acel filtru intern si ai trecut la altul, niste detali despre el daca se poate?

Parerea mea este ca fertilizezi prea mult. Si combinat cu cantitatea de lumina mare / cantitatea de plante mica nu prea duce la un lucru bun.

Zici ca faci schimburi de apa zilnice. Ce cantitate, procent? Intreb ca s-ar putea sa nu fie suficent sa "reseteze" din nivelul fertilizantilor neconsumati care se tot acumuleaza.

Algele care le ai tu acolo sunt datorate fierului in exces, sau cel putin conditiile din bazin fac sa prospere la cel mai mic dezechilibru al fierului.

In primele poze de pe topic apare BGA pe pietre, acesta fiind datorat circulatie proaste, nitratilor scazuti si a cantitatii mari substante organice prezente in apa.

Concluzie, prinvind toate aceste aspecte cred ca filtrarea este slaba - cu tot ceea ce cuprinde, fertilizarea este dezechilibrata si schimburile de apa nu sunt suficiente sa mentina acel echilibru dorit in bazin. Cel putin daca mentii aceeasi iluminare si cantitate de co2 trebuie sa intervii la cele mai de sus mentionate.

Dupa cum se stie guppy traiesc in ape cu un pH intre 7 si 8,5 , duritate 12 - 18 grade si temperaturi intre 20 si 28 grade celsius.

Daca colegul nostru le ofera conditii cu valori in gama celor cerute, o filtrare buna, in special biologica - care este foarte importanta, schimburile de apa proaspata pentru a reduce din nivelul poluantilor uzuali care se acumuleaza intr-un acvariu, de ce crezi tu ca nu ar trai bine si inmulti exact cum o fac si acolo in natura?

Acelasi lucru poti sa-l faci si tu.

De ce crezi ca sunt incadrati la pesti usor de tinut si crescut?

Un generator de ceata mi-am cumparat si eu recent , tot pentru ceva asemanator, si a fost vreo 52 lei, dintr-un petshop. Cred ca este piesa de rezerva pentru vreun aparat pentru teraristica, dar este complet, cap cu pastila, si transformator. O sa caut cutia lui sa vad ce marca e si cateva detalii tehnice, daca e de interes.

Poti folosi un mist maker - generator de ceata. Se poate pune pe priza programabila, are senzor de nivel apa, silentios, se poate ascunde foarte usor.

Estera wrote:Deocamdata trebuie sa astept ca acvariul este la ciclat si nu pot inca sa ii mut dar oricum nu mai iau nici un peste ca dupaia nu mai au loc. Sper ca daca sunt numai 2 sa nu moara si sa le fie bine. Eu iam bagat direct in acvariu pentru ca saptamana trecuta am facut practica la pet shopul de unde iam luat si mam uitat bine la ei si nu dadeau nici un semn ca ar fi bolnavi si nici nu a murit vreun peste cat am stat eu acolo. Sper ca sa fie bine ca nu vreau sa ii pierd Am mai citit pe forum mai multe topicuri si articole de pe site si voi mai citi in continuare

Scuze ca intervin, zici ca ai facut practica la pet shop. Adica? Urmeaza sa lucrezi acolo?

Citeste intai foarte bine prospectele medicamentelor, unele dintre ele nu sunt sigure pentru creveti.

Pe partea cealalta, este posibil ca naparlirea sa nu se faca corect si sa ramana urme mici din exoschelet inca prinse de corp. In marea majoritate, ambele cauze ( boala sau naparlire defectuoasa ) sunt datorate stresului si calitatii apei. Chiar si intr-o apa care se stie ca are suficiente saruri pentru reconstructia exoscheletului exista cazuri, datorita reactiilor chimice, sa fie neutralizate sau legate in alti compusi elementele chimice necesare.

Depinde si cu ce a fost obisnuit pana la acel moment dar in principiu cam tot ce se apropie cat se poate de mult de hrana naturala, chiar daca misca sau nu. De ce nu incerci o cultura de grindal? O sa-ti fie adanc recunoscator pentru micul efort.

Poti sa introduci unul dar trebuie sa fii cu ochii pe el daca nu este de calitate. Exista posibilitatea datorita lucrului in scurt, volum mic de apa si automat se incalzeste repede, ca termocupla lucrand des sa poata ramane cuplata si atunci sa vezi veselie si caldura ca la ecuator la pestiucii tai.

Chiar nu gasesti in tot Iasiul ala un incalzitor de 25W?

Duritate temporara kH

Duritatea temporara (dT) este dataa de continutul de hidrobicarbonat de calciu Ca(HCO3)2 si hidrobicarbonat de magneziu Mg(HCO3)2 care prin fierbere se transforma în cabonati insolubili, ce se depun.

Duritate permanenta gH

Duritatea permanetaa (dP) este data de continutul de saruri de calciu si magneziu care nu se îndeparteaza prin fierbere (cloruri, sulfati, azotati).

Duritate totala a apei

Duritatea totala se exprima prin suma duritatilor temporara si permanenta.

Dioxidul de carbon se dizolva aproape la fel de repede si in apa dura cat si in cea moale. Diferenta ramanand in magnitudinea cu care oscileaza pH-ul pe cantitatea de dioxid de carbon introdusa.
Este posibil ca la introducerea de dioxid de carbon sa se mareasca duritatea temporara ( kH ) daca este prezenta in acvariu o sursa de saruri de calciu si magneziu cum ar fi scoici, corali, pietre, nisip calcaros, etc.

Am editat eu. Nu toti colegii vad diacriticele, cu toate ca personal mi-ar placea.
Alber

muscaru wrote:
am un 12 l in care imi pregatesc plantutele pt un viitor nano de 20-25 l, in speranta ca acela va iesi macar asemanator cu acele vestite Amano

Omu a zis ca in asta isi tine plantele pentru viitorul proiect. Eu cel putin asa am inteles. Asa ca partea cu fundalul sau aranjamentul e de prisos. Poate o sa tina cont de ele la setupul dorit.

Oricum, fara nici un fel de suparare, la cat de putin s-a investit in acel bazinas arata mult mai bine decat asa zisele acvarii ale anumitor acvaristi. Nu ca scape, doar privind starea plantelor plantelor si lipsa algelor.