Bine. Cred ca undeva aproape de 0,5w/litru este suficient.

Crevetii nu reprezinta mult in biomasa totala, 4 Amano si 10 RCS nu vor face o diferenta mare. Oto sunt, de asemenea, destul de mici. Eu as renunta la Sae in favoarea Oto si creveti.

Eu am impartit programul de lumina din doua motive.
Primul, si cel mai important, pentru ca am urmat sfaturile altor colegi si ce am citit in articole de specialitate. In general este acceptata ideea ca, prin pauza de lumina, avem un mai bun control al dezvoltarii algelor. Al doilea se refera la programul meu de munca, cel mai mult timp il petrec acasa seara, asa ca nu are rost sa am acvariul luminat cind nu il priveste nimeni.

Salut!

Nu mari programul, este in regula asa. Cauta o solutie pentru marirea intensitatii, eventual adauga un reflector, daca nu gasesti neon care sa se potriveasca. Eu sunt multumit de reflectoarele Hobby.

Bine ai revenit!

Pelicula de care vorbesti isi are originea in tot ceea ce se introduce in apa (mina, mincare, etc)si este acel biofilm de care vorbeam, cred, si pe acest topic. Spala-te bine pe miini inainte de a interveni in apa, foloseste hranitoare care izoleaza frontul de alimentatie a pestilor, curata bine ustensilele (foarfece, penseta, etc), spala bine substratul nou (daca este cazul sa il adaugi) s.a.m.d. Cel putin acesta este sfatul pe care l-am primit si eu de la un coleg si mi se pare logic.

Cred ca cel mai bine ar fi sa faci testele intii. Apoi stabilim totul in legatura cu aditionarea de minerale, CO2, intensitate lumina si program lumina, schimburi de apa, ... Ce parere ai?
Aici ne pot ajuta si alti colegi care, dupa cum vad pe topicuri, sunt mai experimentati in controlul chimiei apei din acvariu.

Salut!
Cu permisiunea voastra ...

Hai sa ne oprim putin, pentru ca discutia a devenit redundanta si la un moment dat a inceput sa decurga in bucle.

Am retinut pina acum ca in acvariu se formeaza asa-numitul ciclu al azotului, care porneste de la amoniacul produs prin descompunerea materiilor organice de orice fel (dejectii, resturi de mincare, materie vegetala moarta, chiar cadavre de pesti neidentificate si care se descompun lent in apa,...). Ciclul azotului presupune parcurgerea unei etape initiale (care se numeste ciclarea acvariului) si care se concretizeaza in cele din urma prin formarea unui echilibru bacterian in zonele in care acestea se fixeaza si unde formeaza, prin ele insele, organizate in colonii, asa-numitul filtru biologic. Deci avem urmatorul circuit al substantelor (care trebuie mentinute la anumite niveluri maxime) :

NH4 (0%) ---- Nitrosomonas sp.-----> NO2 (<0,3 mg/litru) ---- Nitrobacterium sp.-----> NO3 (<50 mg/litru).

Asadar, important este sa mentinem anumite substante la 0% sau la valori foarte mici (NO2, NO3) in conditiile in care in acvariu introducem frecvent materie organica (mincare) si este generata frecvent materie organica (fragmente vegetale, excremente de la vietuitoare, ...). In functie de cit de bine plantat este acvariul, plantele ne vor ajuta sa controlom nivelul nitratilor, actionind ele insele ca un filtru biologic pentru ca utilizeaza nitratii ca sursa de N pentru a sistetiza propria materie organica (proces numit vegetatie). Insa capacitatea planelor de a descompune nitratii pentru a extrage azotul este limitata la cerinetele fiecarei specii. De aceea, in toate situatiile, este recomandat sa avem in acvariu si plante de tip "easy", cum sunt plantele stem, care au o capacitate mare de crestere, deci au nevoia de mai mult azot pentru a vegeta, asadar folosesc o cantitate mai mare de nitrati ca sursa de azot. In toate situatiile, filtrarea biologica trebuie sa existe, pentru ca nocive nu sunt numai nivelurile substantelor din acvariu ci si variatiile acestora. Si tot in orice situatie, CO2 este esential, pentru ca degeaba furnizam plantelor sursa de N daca nu are si cuficient carbon pentru sinteza materiei organice (chimia organica = chimia carbonului, suprematia celor 4 valente). In fine, nu mai vorbim de lumina si intensitatea ei, fiind esentiala pentru fotosinteza, proces prin care regnul mineral "avanseaza" in regnul vegetal.

In concluzie, medii de filtrare, oricare ar fi ele, sunt destinate stimularii formarii si fixarii filtrului biologic, adica a unor anumite specii de bacterii, organizate in colonii si care de regula supravietuiesc intr-un fel de semi-simbioza. In conditiile in care cea mai mare parte a consortiului bacterian se fixeaza in filtru si substrat, de aici importanta si specializarea mediilor filtrante. De asemenea, de aici necesitatea ca, in perioada de ciclare a acvariului sau la curatarea filtrelor ori la schimburi masive de apa, sa introducem "ajutoare" formate din diferite suplimenta bacteriene (de ex. Prodibio BioDigest) sau/si substante de stimulare a dezvoltarii sau refacerii coloniilor bacteriene (de ex. Filter Medium).

Ideal ar fi sa nu existe substante nocive deloc si sa introducem in acvariu fertilizanti dedicati pentru plante, in functie de cerintelor acestora. In realitate, acest lucru nu este posibil si trebuie controlat (filtrare mecanica, biologica, schimburi de apa, limitarea populatiei de pesti, evitarea hranirii excesive a pestilor, un anumit profil de plante, lumina, aditionarea de CO2, etc. ). Daca un anumit mediu de filtrare "consuma" excesiv nitratii, adaugi fertilizanti speciali, care furnizeaza plantelor azotul in forma direct asimilabila. In acvariu nu nitratii conditioneaza cresterea plantelor ci plantele ne ajuta in diminuarea acestei substante nocive. Nitratii nu sunt o necesitate dar, multumita naturii, ei sunt bine-veniti pina la un anumit nivel.

Va rog sa ma corectati daca am gresit undeva.

Am inteles. Voi comanda produsul si, daca am un raspuns pozitiv, revin cu confirmarea daca este livrabil.

Nu cred ca "poluam" topic-ul. Intrebarea colegului nostru se referea la substratul Manado si iata ca am ajuns la o solutie care poate sa-i foloseasca. Asadar, revenind la topic: acest substrat poate fi o solutie si pentru acvariul lui, corect?

Da, am inteles. Era o chestiune legata doar de granulatie. Ca nu e pe stoc nu inseamna ca nu o pot aduce. Crezi ca varianta asta este totusi buna? Din ce vad, culoarea este foarte frumoasa si adecvata unui nano, chiar si pentru acvarii mari.

SUBSTRAT AQUAMEDIC VOLCANIT 5 KG

Asta am gasit. Proscape este urmatorul pe lista.
Inrtra aici si vezi daca este ceea ce recomanzi tu. Din ce am citit, este foarte interesant.

http://pepika.ro/21-Acvaristica/398~Pentru-plante/9429-Substrat-AquaMedic-Volcanit-5-kg.html

5 kg = 64 lei plus transportul!

Am dat o cautare si am gasit ceva pe Pepika.ro. Nu apare pe stoc dar cind am mers la "cos" comanda a fost preluata. Daca zici ca e asa de bun, ce ma sfatuiesti? Am un proiect de Nano cu creveti si filtru de substrat; sa comand ?

Pare Ok, dar ai grija sa le infingi bine in substrat si sa nu fie foarte apropiate de radacini (2-3 cm). La mine a mers bine si Capsule Nutritive Tropica, atit la plante stem cit si la plante cu radacina de genul Cryptocoryne. Cel putin la aceasta din urma, diferenta a fost foarte clara. In combinatie am folosit PlantaMin si Tropica Universal, plus Ferropol. Cel putin plantele stem cresc ca nebunele, si am observat si o imbunatatite la Pogostemon Helferi si Hygrophila corymbosa Compact, in sensul ca frunzele sunt mai rezistente la agresiuni (am doi ticalosi de SAE care s-au facut mari si le calarasc tot timpul), la perforari, deformare, etc.

Intr-adevar, si eu am probleme cu Manado, este foarte usor, fuge prin acvariu. Noroc ca la mine a fost doar o solutie de completare a nivelului din spate, printre pietre dar tot am "primit' ceva "mostre" in fata. In final s-a aranjat relativ bine cu substratul pe care il aveam, a iesit un amestec marmorat interesant, ceva intre pietris de riu si mal de riu. Insa vezi ca sunt si alte solutii: Dennerle sau Tropica Aquarium Soil. Chiar ma gindesc la o solutie de "acoperire". Sunt compusi universali, nu ai nevoie de substrat nutritiv si cu 2-3 cm acoperi albastreala aceea (scuza-ma, e doar o parere subiectiva asta cu albastreala; mie nu prea imi place ceva ce iese din gama naturala a culorilor : pamintul este brun sau negru, poate gri-bej de plaja, nisipos sau grunjos, plantele sunt verzi si/sau multicolore, pietrele in combinatii alb-rosu-negru, radacini negre-maronii). La asta caut si eu o solutie.

shark_razvan wrote:Salutari si la multi ani !

A mai trecut ceva timp, acvariul s-a stabilziat destul de bine. N-am mai avut nici un deces.
Observ ca plantele care le am cresc destul de bine, si as vrea sa trec la urmatorul pas.
As vrea sa incerc si plante mai deosebite, ca nivel de pretentii spre mediu.

De unde sa incep ?
Care ar trebui sa fie primul pas ? Sa iau teste specifice pentru fier/fosfo etc. Sa iau plantele si sa vad cum merg ?
In momentul de fata ferilizez cu EL Easy Carbo si Profito.

Orice sfat este de mult ajutor. Referitor la aranjament vre-o sugestie ?

Multumesc !

Salut!

Am citeva observatii, nu neaparat sfaturi.

1. Ai un amestec de plante cu cerinte diferite in ceea ce priveste CO2 si lumina. Acestea sunt cele mai importante conditii, inainte sa te gindesti la alti factori. Asadar, eu as scoate plantele care nu "merg" si as adauga plante cu cerinte asemanatoare. Avantajul ar fi ca poti mentine peisajul mai mult timp. Poate niste plante usor spre mediu ar fi potrivite (de ex. Cryptocoryne). Anubias ar face o pata de culoare frumoasa undeva in partea de mijloc, pe piatra sau pe lemn. Ceva plante cu crestere rapida te vor ajuta sa lupti impotriva algelor, din cauza ca vor "lua" de la gura algelor nutrientii din apa; in plus ele creeaza un decor vegetal compact.
2. Ca sa rearanjezi decorurile ar insemna cam mult, ar fi prea traumatizant pentru echilibrul din acvariu in acest moment. Totusi, daca te decizi sa misti ceva, eu as duce una dintre "insule" mai spre centru. Este un articol pe formum legat de estetica amplasariii decorurilor care spune ca grupajul principal trebuie plasat la 1,6 din deschiderea acvariului. Este asa-numitul principiu al treimii, care s-a verificat de multe ori si se refera la faptul ca o priveliste armonioasa este atunci cind grupajul focal (pietre, radacini, plante) se afla la una dintre treimile lungimii acvariului.
3. Am citit si celelalte postari precum si sfaturile colegilor. Intr-adevar, trebuie sa fii atent la combinatiile de specii de pesti. La cit de frumos este acvariul si la cit spatiu ai, eu as ramina cu 2-3 specii neagresive, care sa puna in valoare vegetati si as adauga creveti si mincatori de alge (Amano, Otocinclus, RCS si melci Neritina). Dupa cum am scris si pe al topic, trebuie sa te decizi ce vrei sa ai : un acvariu plantat in care pestisori micuti pun in valoare diversitatea si frumusetea plantelor sau un acvariu in care vrei doar sa admiri pesti diferiti. Este numai decizia ta.

Poate aceste observatii te ajuta.

PS. Da, sa-ti traiasca fetita!

Antecume wrote:Intre timp am facut o prostie. Am fost in weekend sa-mi iau creveti.
Mi-au placut mult Crystal Red. Am presupus(sperat) ca sunt din aceiasi familie cu RCS si ca sunt asemanatori ca si cerinte de mediu.
Dar dupa ce am ajuns cu ei acasa si am citit despre ei, am vazut ca sunt destul de pretentiosi si sensibili.
Problema cea mai mare e cu duritatea apei. La mine e pe la 16 grade G, iar ei prefera 4-6.
Au sanse sa reziste?

Nu asta este cea mai mare problema; pH-ul este cel care este mai important pentru ca ei prefera un pH mai mic decit majoritatea celorlalti creveti, chiar apa usor acida.
Pe mine acest aspect m-a descurajat in a-i lua. In plus, am inteles ca le trebuie o apa foarte curata, in special cu amoniac 0, precum si schimburi foarte frecvente de apa.
Dupa experienta foarte dureroasa cu Cambarellus, nu m-am incumetat la CRS.

Antecume wrote:Din ce am retiunut din ce am mai citit pana acum, plantele rosii sunt mai pretentioase. E nevoie de Fe si eventual CO2.
As prefera niste plante care sa fie cat mai simplu de intretinut.

Ce vezi in fotografii nu sunt acel tip de plante. Ambele au cerinte foarte joase din toate p.d.v. (lumina, CO2, fertilizare,...). Au o crestere rapida si practic actioneaza ca regulatoare ale echilibrului biochimic din apa. O planta de tipul celor la care faci referire ar fi Ludwigia Repens Rubin (de ex.). Plante ca Limnophila, Cryptocorine, chiar si Pogostemon se dezvolta bine in medii destul de sarace in lumina si CO2.

Da, si eu am citit despre conditiile care trebuie asigurate melcilor, dupa depunere, pentru inmultire. Pentru anumite specii, una dintre acestea este, ca si in cazul crevetilor Amano, sa asiguri generetiei urmatoare apa salmastra, altfel nu se dezvolta. Poate incearca cineva...

Esti sigur ca nu provin de la melci comunitari? Si eu am observat depuneri de oua, pe plante sau pe decoruri, sub forma de mici insule rotunde, cu aspect rugos si, da, greu de indepartat, dar proveneau de la melcii comunitari. A fost o concluzie logica : am introdus 8 Spira acum 9 luni, am ramas cu 8 Spira. Asadar, daca acele depozite erau de la ei, unde sunt urmasii?!