De acord, cu precizarea pe care am facut-o anterior, daca apa de schimb contine cantitati relativ mari de
nutrienti (sa zicem 10-15 ppm nitrati) nu faci decat sa ajuti alga, ii dai papica...

Peste nisip eu nu as pune pietre, nici caulerpa, as pune chaetomorpha.
Iar in celelalte doua bazine as pune bucati de piatra vie si tot chaetomorpha.
Caulerpa e buna dar si periculoasa in acelasi timp, e chiar invaziva.

L-ai descantat adica

Chiar si daca nu ar fi foarte precise testele tot nu cred sa aiba nitrati. Poti face schimb cu apa respectiva.
Schimburile de apa sint recomandate doar daca apa respectiva nu contine nutrienti (nitrati, fosfati).
Altfel nu faci decat sa alimentezi alga care face apa verde.

De ce ar trebui sa faca schimb de apa? Daca apa de la robinet contine nitrati, si sigur contine,
schimbul de apa nu rezolva problema apei verzi, pentru ca nu face decat sa dea papa (nitrati) la
alge... Ai idee ce valoare au nitratii la apa cu care vrei sa faci schimb?

trasalica wrote:Ok, am urmatoarele intrebari si ma dumiresc, la ce trebuie sa ma uit pentru o instalatie?
si a 2, sarea asta tine locul apei de osmoza? am vazut ca scrie prin descriere ca trebuie pusa in apa de ploaie, desalinizata... Deci sa inteleg ca nu pot sa o folosesc cu apa de la robinet? Dar daca as fierba apa si dupa as adauga sarea? Deci as avea buget pentru instalatie de 250 lei maxim, as putea sa gasesc ceva decent in banii astia? sau sa cumpar pur si simplu sare si gata.. Mersi,

Sarea nu tine locul apei de osmoza. Apa de osmoza este o apa aproape pura, care nu mai contine aproape
nimic, asta inseamna un KH 0 si un GH 0. Nu poti folosi apa de osmoza asa cum este pentru ca poti avea variatii
mari de pH, apa nu mai este "tamponata", nu mai are carbonati si bicarbonati care iti dau valoarea KH-ului si care
sint in legatura directa cu pH-ul.

Ai doua variante daca vrei sa mergi pe apa de osmoza: remineralizare, asa cum ti-a spus colegul, si faci remineralizarea
in asa fel incat sa ajungi la parametri KH si GH pe care ii cer crevetii pe care vrei sa ii ai (exista saruri speciale de
remineralizare pentru diferite tipuri de creveti) sau a doua varianta combini apa de osmoza cu apa de la robinet intr-o
proportie din care sa iti rezulte parametri de care ai nevoie (spre exemplu daca apa ta de robinet are GH 10 si tu ai
nevoie de GH 5 atunci amesteci apa de osmoza cu apa de la robinet in proportie de 50/50%).

Il mai am dar la ora asta nu mai este superb
De vreo doi ani mentenanta e aproape inexistenta din lipsa de timp... sper sa
imi fac timp dupa Pasti sa il readuc la forma consacrata

Sa ne dai si sursa pozei ca sa ne documentam si noi, nu de alta dar poate reusim sa crestem corali fara
alge cu 5500K si noi ne chinuim cu actinice cand avem la indemana banalele neoane 5500K-6500K...

Abia acum pot sa spun ca e superb!

calin_gherman wrote:No, acum am inteles functionarea filtrului, dar am o alta intrebare existentialista: care e rostul acestui filtru, daca (iau exemplul tau cu litri) 250 litri parcurg etapa filtrarii biologice, iar 1250 nu?! Acceptam ideea ca toata apa trece prin filtrarea mecanica si va fi curata d.p.d.v. al impuritatilor. Rolul filtrarii biologice insa il stim: nitrificarea. Altfel spus, apa care va fi filtrata biologic va avea mai putini compusi de N2 decat cea filtrata doar mecanic? Nu cred asta, pentru ca nitrificarea se realizeaza cam in tot bazinul, astfel ca apa care intra la filtrarea mecanica va avea, aproape sigur amoniacul zero si nitritii la o valoare foarte redusa, filtrarea biologica clasica, la debit de peste 200 l/ora avand practic rolul de a oxida nitritii pana la nitrati si a reduce valoarea nitritilor pana la zero. Apa filtrata doar mecanic va avea si ea nitritii la zero pentru ca si in buretii destinati filtrarii mecanice se dezvolta bacterii care continua nitrificarea (oxidarea) NO2 pana la NO3. Deci, in cazul in care debitul la filtrarea biologica va fi unul normal, asemanator filtrelor clasice, acest filtru nu va face nimic altceva decat un filtru normal.
Sau reducerea debitului filtrarii biologice intentionezi s-o faci pana la nivelul de filtrare anaeroba destinata denitrificarii? Adica sub 200 l/ora? Situatie in care, da, accept ideea testarii de catre mine . Desi ar fi foarte greu ptr ca oricum, in bazinul meu apa are NO3 sub 5 mg/l din cauza propriului filtru anaerob.

Rolul filtrului este sa faca o buna filtrare mecanica, cu o curatare usoara a mediilor mecanice, cu un volum mare de
medii biologice si care sa fie eficient exploatate (prin reglarea debitului). Daca prin acelasi volum de medii biologice
trec toata apa eficienta lor scade, cu cat timpul de retentie hidraulica e mai mare cu atat isi fac mai bine treaba.
Sigur ca la un moment dat se poate seta sa faca si denitrificare, dar nu asta a fost scopul principal, dar exista si
varianta asta. In plus vreau sa obtin un produs flexibil, compact (sa nu folosesti un prefiltru separat), durabil ca il
fac din inox, si care sa se preteze intr-o plaja larga de volume de acvarii (pompa DC dimmabila). Buretii nu vor
apuca sa fie colonizati la greu cu bacterii si sa faca nitrificare, ei ar trebui spalati o data sau de doua ori pe
saptamana, si atunci nitrificarea o va face filtrul biologic.

Ideea de la care am plecat este simpla si sugestiva: pentru o buna filtrare mecanica ai nevoie de un debit mare,
pentru o buna filtrare biologica ai nevoie de un debit mic, mult mai mic decat cel pentru filtrarea mecanica. La un
bazin de 300 de litri sa zicem o recirculare decenta prin filtru a apei ar fi de 3-4 ori pe ora. Sa zicem de 4 ori.
Asta inseamna 1200 de litri pe ora, daca mediile biologice au 12 litri, la un raport 50/50 % apa cuprinsa in volumul
de medii biologice inseamna ca am un timp de retentie hidraulica de 6/1200x3600 secunde, adica 18 secunde,
atat "sta" practic apa in mediile biologice, ceea ce este putin. Daca reduc debitul prin mediile biologice la jumatate,
600 de litri pe ora, atunci se dubleaza timpul, ajung la 36 de secunde, care este mult mai bine, bacteriile au timp
sa isi faca treaba cum trebuie. Iar intr-un filtru normal nu pot sa fac asta, pot sa reduc debitul total, dar asta imi
afecteaza filtrarea mecanica.

Cam asta e ideea...

Daca nu ai cum sa scoti aerul cald de la chiller in exterior, mai bine nu te complici.
Aerul conditionat e mai eficient decat chillerul in varianta in care nu ai cum scoate aerul cald in exterior...

Presiunea probabil ca influenteaza fotosinteza, probabil in directia facilitarii fotosintezei la presiuni mai
mici, posibil, nu stiu sa existe studii pe tema asta, o sa caut. Dar esenta ramane aceeasi: daca nu ii
dai suficienta lumina nici fotosinteza nu se produce in ritmul normal si nici ritmul de crestere nu este
unul normal. Exista multi factori care influenteaza cresterea coralilor fotosintetici, si in multe studii
facute in ultimii ani se demonstreaza ca de fapt este nevoie si de hranirea coralilor, nu este sificienta
fotosinteza. Sau mai bine zis fotosinteza se completeaza foarte bine cu hranirea. In final orice
acvariu este particular si fiecare sistem are ritmul sau.

Ceea ce se pare ca nu intelegi este ca lumina alba din domeniul 5500K contine mult mai putina radiatie
folositoare fotosintezei decat cea din domeniul albastru. Asta este motivul pentru care exista tuburi actinice,
nu este doar marketing.

@skija Da, la asta nu m-am gandit

Altu' care nu foloseste apa

Aia din mijloc?!

Este mai corecta abordarea PUR, problema este ca nu avem cu ce masura PUR. Pentru PAR exista o scula,
care nu e chiar atat de scumpa si care se preteaza pentru hobby, eu am un PAR metru, nu stiu daca mai
are altcineva pe aici sau in Romania. Cert este ca e o scula folositoare, si pentru ca o am discutia mea teoretica
porneste de la nivelul asta. Lucsii si lumenii nu te ajuta cu nimic in acvaristica, in lipsa masurarii lor poti merge
la fel de bine pe varianta de watti per litru de apa, sint la fel de relative. Dar am vorbit suficient despre lumina,
cand o sa ajungi acolo o sa ne ceri parerea si noi sa ne dam cu parerea

Un sump amplasat la nivelul acvariului inseamna de obicei un compartiment in acvariu, nimeni nu face un sump
separat pe care sa il puna linga acvariu. Si atunci dezavantajul este ca reduci din volumul acvariului si in general
acest sump va fi ingust. E o solutie pentru acvarii gen all in one, daca asta vrei nu e nicio problema, se poate
scoate un acvariu frumos cu multa grija.

Un sump amplasat sub acvariu te ajuta pentru ca iti mareste volumul total de apa, poti sa faci mentenanta
mult mai usor, poti sa faci diverse lucruri DIY, inclusiv sumpul, si sa iesi mai ieftin, poti sa adaptezi tipul de
filtrare si sa incerci lucruri noi, intr-un cuvant esti mult mai flexibil.

Oricum ar fi, ca vei face un All in one sau un acvariu cu sump in cabinet, important e sa faci un cabinet si sa
nu mergi pe varianta cu ... biblioteca

E bine ca nu te mai arunci si studiezi, sintem aici daca ai nevoie de raspunsuri, in masura in care sintem in stare
sa raspundem la intrebarile tale

In functie de teste ar putea saptamana viitoare sa bage cativa pestisori. Iar plante mai repede.
Ce pesti vrea sa bage?

Nope, pe ala il foloseste la filtrarea nanoului de la birou, ala plantat

dan-iulian wrote:

koala wrote:Cred ca te banez... poponarii mei nu fac nimic.

Stiu ca ma risc, dar nu ma pot abtine!
Maestre 7-8 pui ... opresc?

... eu zic sa ii opresti