Message |
|
... si ramin la parerea mea : daca puneai plante din prima, te ajutau mult.
|
 |
|
Ai pus si in apa niste bacterii. Eu am folosit Prodibio BioDigest la ciclare : o fiola in filtru, una in apa. In 3 zile ceata a disparut.
|
 |
|
Din cite stiu eu, cel mai important organ al pestilor, in materie de orientare in apa, nu sunt nici ochii nici gura (asta daca nu vor sa tina post) sau coada ci linia mediana. Probabil cu totii stiti ca linia mediana, acea dunga subtire care traverseaza corpul pestelui de la cap la coada si care, la cele mai multe specii, este si bine delimitata morfologic (imparte cele doua jumatati ale corpului sau prin diferenta de culoare) este de fapt formata din terminatiuni nervoase care furnizeaza pestelui cele mai importante informatii despre presiune, curent de apa, adincime (rep. presiune), s.a. Astfel, un peste orb se poate orienta foarte bine in acvariu, pentru ca prin linia mediana primeste cele mai importante informatii, mai cu seama despre pozitia sa si proximitatea altor indivizi. Acest organ (inca sunt dispute daca poate fi numit organ sau doar organit, dar nu intram in astfel de discutii) este esential pentru pestii de mare adincime care se orinteaza dupa senzorii laterali si senzorii chimici care percep substantele din apa. Pestii "mustaciosi" sunt cei mai tari la perceptia stimulilor chimici.
|
 |
|
narcis wrote:Si eu am donat SAE tot din cauza crevetilor. In bazinul cu creveti eu nu as baga coridoras. In schimb, daca iti plac, ia ottocinclus afinis, nu se dau la nimic, nici macar la mancare  . Nu rascolesc substratul si nici nu streseaza crevetii.
Am Oto (4) si saptamina viitoare vreau sa mai iau 2-3. Nu am experienta cu Cory dar am citit ca, fiind "scotocitori", un fel de Beagle al acvariului, ajuta si la eliminarea pungilor de gaze din substrat. Poate gresesc si asta este doar o alta "minciunica" de vinzator de pesti. OK, cred ca o sa-ti urmez sfatul si merg pe Oto si pe aspirarea mai frecventa a substratului. Multumesc!
|
 |
|
Creveti nu am vazut sa "pape", poate puietul.
OK, de Cory am nevoie stict pentru curatatea si afinarea substratului.
Am reusit sa prind doi SAE mari dar Limnophila si Hygrophila sunt "in slavi".
Fug acum sa le aranjez (bine ca am ales ziua in care schimb si din apa) si revin.
Asadar, cine mai ia SAE sa-si ia si in bat ... si ii explic eu cum sa-l foloseasca eficient!
|
 |
|
Am o mica dilema si incerc sa o rezolv impreuna cu voi.
In acest moment am in acvariu 4 SAE. Imi fac numai probleme pentru ca se comporta mai curind ca pesti de fund decit ca mincatori de alge (agita substratul, dezradacineaza plante, bruscheaza crevetii etc. mai cu seama cint ii apuca nebunia si "ricoseaza" prin tot acvariul). Probabil sunt doi masculi si doua femele care se cam contreaza. Cind i-am cumparat, recomandarile erau foarte bune si pentru o vreme si-au facut treaba bine (mai ales pe algele alea verzi, vatuite, de pe gazon). Acum insa au crescut mari (am doi de aprope 10 cm!?) si sunt un element de stress in acvariu. M-am gindit sa-i inlocuiesc cu Corry (6-7 bucati, ar cam fi la aceeasi cantitate de biomasa).
Cu multumire in avans, care este sfatul vostru?
|
 |
|
La pesti marturisesc ca m-ai bagat in ceata. Este normal sa-ti doresti sa ai de toate dar este anormal sa nu tii cont de cerintele acestora si de faptul ca, cu cit este mai variata fauna si mai aglomerat acvariul, cu atit mai mult stress le provoci tuturor. Nu ma pricep foarte bine la compatibilitati, teritorialitate, etc (este un articol interesant de unde obtii informatii pertinente). Ce pot sa-ti spun este ca eu am incercat sa echilibrez acavariul pe verticala, respectiv combinind speciile de pesti in functie de zona in care inoata si de comportamentul alimentar si de reproducere. Am ramas la trei specii : Rasbora espei, Neon negru si Boraras. Boraras sta mai mult printre plante dar, fiind in "gasca mare" cind ii hranesc au curaj si "ciugulesc" tot ce cade sau se imprastie de la ceilalti. Spunea cineva pe un review " Sunt niste micropradatori extraordinari". Jos "circula" SAE (de care vreau sa scap, sa-i donez, ca numai prostii fac), OTO se duce cam in toata apa si in rest am creveti (RCS, Amanao si Atyopsis). La 100 de litri, sunt la limita daca nu si putin peste, dar pina acum nu am avut probleme. Ti-as recomanda si Microrasbora Galaxy. Ai grija la pestii de cird (neoni, Rasbora, chiar si Oto), trebuie bine reprezentati. In cele din urma, din cite am vazut si citit, intr-un acvariu plantat, pestii au rolul sa puna in valoare peisajul, nu invers. Numai pentru unele specii (precum Boraras), este important cit de bine este plantat acvariul. Oricum, un acvariu bine plantat te fereste si de alte probleme legate de chimia apei.
|
 |
|
Salut! La ce a scris Mihai, as adauga : - plante de fundal : Limnophila Hyppuroides (foarte usor de crescut si inmultit si este si frumoasa), Ludwigia Repens Rubin (poate fi chiar o planta focala, nu are nevoie de mult CO2 dar are cerinte mari pentru lumina) poate si Rotala rodundifolia; - plante de mijloc : Anubias Nana pe lemn (bineinteles), Pogostemon Helferi (doar o pasiune a mea), Legenandra meelboldii, Cryptocoryne wendtii iarasi o preferata a mea). - in prim plan, personal nu iti recomand Hemianthus si Staurogyne. Le trebuie CO2, chiar CO2 lichid injectat zilnic. Dar poate asta este doar o experienta personala. Eu ni m-am descurcat cu ele. Si eu am probleme cu CO2 si lumina si, pina la rezolv, am renuntat la gazon. Poate "veni" mai tirziu. Pentru ancitrus poti lua chestii mai interesante si naturale (cauta pe net) cum ar fi nuca de cocos. Iti sugerez sa scapi de plastic repede pentru ca altfel iti va fi greu sa-ti faci o viziune despre cum va deveni acvariul. La 112 litri la mine merge foarte bine CristalProfi e901 cu Micromec, Matrix, BioMec si bureti (inca urmaresc dezbaterea Matrix vs Siporax). Pentru CO2 poti sa incepi cu un sistem simplu (desi nu cel mai eficient) Tropica 60. Eu am doua si oricum e mai bine decit deloc.
|
 |
|
Adrian, nu inteleg care este relevanta discutiei (poate doar sa te lamuresti cum e cu pompele, cu presiunile, etc. desi pentru asta ai, cred, sute de informatii pe net). Daca vrei sa-ti functioneze bine filtrul, respecta recomandarile producatorului si sfaturile, mai mult decit pertinente, ale colegilor, si gata! Ai filtrare buna! La urma urmei, daca iti cumperi un espressor, nu incepi sa studiezi necesitatea si oportunitatea detartrarii si ungerii periodice. O faci si gata. Dupa aceea, daca te pasioneaza mecanica si teoria pirghiilor combinate, studiezi problema si in cele din urma ajungi la prima seara in care adormi, in sfirsit, linistit.
Te rog sa-mi permiti sa-ti spun o regula a lucrului in echipa, pe care eu am invatat-o teoretic dar am inteles-o abia dupa ce m-am lovit de "pragul de sus" : o opinie colectiva este intotdeauna superioara observatiilor individuale. Si cred ca asta este valabil si pentru discutiile de pe alte topic-uri despre filtrarea biologica, mecanica, .... cuantica, atomica,... mama lor la toate! Este prea multa experienta colectiva acumulata pe acest forum ca sa fie ignorata. Scuza-ma, tonul replicii nu se vrea mustrator.
|
 |
|
kirucd wrote:Va trece prin gaura dupa care se loveste de celalalt inel care e pus invers.
Daca le poti pune orizontal (cu gaura orizontala) astfel incat sa acopere perfect
toata suprafata cosului, e valabil ce spui tu. Doar ca nu se poate sa acopere perfect
toata suprafata cosului. Si atunci ai canale orizontale in loc de verticale. E mai bine
decat sa le ai verticale, dar eu spun ca e mai bine sa nu ai deloc canale, indiferent ca sint
de sus in jos sau de la stanga la dreapta.
@Silviu debit redus de apa si anaerobioza se aduc in discutie doar cand vorbim de denitrificare.
Pentru ceea ce avem necoie noi si despre ce vorbim aici este nitrificare. Mediul anaerob nu poate
sa apara decat accidental in filtrele externe de care vorbim noi. Ca sa vorbim de mediu anaerob ai
nevoie de debit la picatura si mult material filtrant. Nu e cazul filtrelor externe. Dar poti sa ne postezi
si linkul, presupun ca ne descurcam si cu limbajul mai academic  In caz ca nu ai citit topicul despre
filtre biologice, tin sa te anunt ca in liceu era sa raman repetent la chimia, dar in ultimii ani am invatat
chimie si biologie cat nu am invatat in toata viata mea
Sunt convins
|
 |
|
La asta ma refeream si eu cind am pomenit de schimburi de apa. Este evident ca anaerobioza aproape ca nu se poate obtine in apa. Din cauza asta este foarte improbabil sa faci tetanie din apa, oricit de murdara.
|
 |
|
Hai sa spun si eu o pozna : daca peste inele (nu are importanta cum sunt aranjate) s-ar adauga un strat subtire de burete, pe fiecare etaj, ce-ar fi? Intrebare: obturarea prea puternica a canistrei in dorinta reducerii fluxului de apa si cresterii retentiei apei, oare nu forteaza prea tare pompa?
|
 |
|
Pina la urma probabil ca diferenta data de cele doua abordari geometrice este destul de mica. Din cite am mai citit, eficienta unor astfel de medii este direct legata de fluxul redus al apei si conditiile de anaerobioza care se pot forma in filtru (este un topic foarte interesant pe aceasta tema, daca aveti rabdare sa-l cititi, desi putin cam academic). Daca nu sunt insotite de schimburi rationale de apa, efectele sunt variabile.
|
 |
|
Daca la faptul ca toate mediile de tip Siporax si Matrix au acele canalicule si porozitati foarte intortocheate dar care nu sunt traversate de apa in totalitate, atunci kirucd ti-a dat o explicatie corecta. Aproape ca nu are importanta cum sunt asezate, important sa fie "inundate" cu o retentie a apei cit mai buna.
|
 |
|
E scris adinc ...
|
 |
|
La anii mei si mai ales la cite port pe creier, mai greu sa tin minte si toate punctele si colaceii aia. Dar asta e simpla, cred ca ramina. Multumesc!
|
 |
|
|
 |
|
 eu lucram cu quick reply
|
 |
|
 OK, am prins spilul ..
|
 |
|
Ramii la prima idee (parerea mea). Ai mai mult spatiu sa te desfasori si oricum, daca esti fan HC ... ai nevoie de spatiu ca sa-ti iasa bine.
|
 |
|