Silviu Man wrote:+1
Totul depinde de mental. Sunt nenumarate experimente de administrare a unor substante care, in mod normal, dau dependenta. Cind subiectul nu stia ce primeste si i se cerea doar sa descrie starea in care se afla, in final nu se instala dependenta. Cel mai bun exemplu despre efectul mentalului asupra organismului este asa-numitul efect Placebo.

Daca cineva,sa zicem Dumnezeu,sau un doctor ,ar face un targ cu un narcoman spunandu-i ca ii da gripa care tine 2 saptamani da dupaia n-o sa mai fie dependent,orice narcoman serios (nu inca in faza de experimentare) ar accepta targul.da daca e sa transpire un pic de la lipsa de heroina ,se urca pe pereti crezand ca au ceva grav de tot si viata nu merita traita fara drog. Cu nicotina e si mai rau pentru ca multi heiroinomani care au reusit sa se lase de heroina,n- au reusit sa se lase de fumat.In acela-si timp,un heroinoman care se lasa de fumat gaseste ca e floare la ureche sa renunte la heroina dupaia.E bine sa respecti viciul omolui totusi chiar daca pare ca sunt constienti de ceea ce fac desi nu sunt constienti de loc,dependentii isi doresc cu totii sa se lase de drog .

Silviu Man wrote:+1
Totul depinde de mental. Sunt nenumarate experimente de administrare a unor substante care, in mod normal, dau dependenta. Cind subiectul nu stia ce primeste si i se cerea doar sa descrie starea in care se afla, in final nu se instala dependenta. Cel mai bun exemplu despre efectul mentalului asupra organismului este asa-numitul efect Placebo.

Problema cand nu stii ce primesti este ca te simti rau, dar nu stii ce sa iei sa indepartezi starea de rau.

Experienta personala din facultate: mi-am cumparat Ness Caffè 3-in-1 in sesiune si am baut 2-3 pe zi pana le-am terminat. Eu nefiind un bautor de cafea. Cand le-am terminat, nu am mai cumparat iar. Timp de vreo doua saptamani am avut o somnolenta total inexplicabila. Apoi mi-am luat iar 3-in-1 si imediat mi-a trecut somnolenta. Abia atunci am realizat ca era reactie de sevraj. Am evitat de atunci sa mai beau derivate de cafea.

Legat de placebo, BBC a facut de curand un documentar foarte interesant.
Unul din experimente a fost facut pe echipa GB de ciclism indoor.
Dupa sesiunea normala de antrenament, li s-a dat ciclistilor o pastila de catre medicul echipei, care le-a zis ca experimenteaza o combinatie legala de cafea cu analgezic care ar trebui sa le imbunatateasca performanta.
Desi erau obositi dupa prima sesiune si nu facusera niciodata doua sesiuni intr-o zi, mai mult de jumatate din sportivi au obtinut timpi mai buni, cu unul care si-a batut recordul personal. In capsula era zahar.
In alt caz, un parkinsonian nu a avut simptome dupa ce a luat o pastila cu zahar, desi in mod normal, omisiunea unei doze de medicatie activa l-ar fi adus intr-un status bradikinetic care l-ar fi impiedicat sa se deplaseze mai mult de 1-2 metri in 30 de minute.
Concluzia a fost ca la administrarea unei pastile despre care crezi ca are actiune, creierul va elibera produsi endogeni care au actiune reala pe diversi receptori.
Un caz si mai ciudat a fost al unei femei care a dezvoltat dependenta la o pastila placebo, despre care stia ca e placebo. Dupa intreruperea studiului, desi i s-a zis ca a fost in bratul care a primit placebo, a avut nevoie sa continue cu pastilele respective intrucat ii reduceau simptomele.

Medicamentele cu culori tipatoare, care miros patrunzator, care dau o reactie locala de caldura, pastilele mari, scumpe, pe care doctorul te convinge ca sunt foarte bune au sanse mai mari sa aiba un efect potentat de placebo (adaiga 30% efect).

Efectul nocebo face ca un medicament care are efect demonstrat sa nu functioneze la un pacient care nu crede in medicament.

Am gasit un motiv suficient de bun pentru compartimentat sumpul. Mai exact, sa ai camera pompei separata: